Transformarea noastră intr-o societate a imaginii ajută mai puţin copilul şi adolescentul să îşi îmbogăţească capacitatea de a lucra cu operaţii cognitive. Imaginea este mai totalitară şi mai enigmatică decât cuvântul. 

Conceptualizarea, generalizarea, abstractizarea sunt operaţii care se realizează mai ales prin folosirea limbajului verbal. Limbajul este în unanimitate acceptat ca fiind o formă fundamentală a activităţii noastre cognitive. Experienţa fiecăruia în ceea ce priveşte realitatea se elaborează prin mijlocirea activităţilor raţionale de a cunoaşte şi de a discerne, iar acestea se manifestă în semnele lingvistice.

Cultura vizuală se bazează mai degrabă pe imagini decât pe concepte, cuvintele fiind înlocuite de imagini, iar impactul rapidităţii imaginilor punând în umbră aspectul vizual al scrisului şi al citittului. Astfel, cultivarea vizualului a declanşat o decadenţă a analfabetismului funcţional, iar analfabetismul funcţional a favorizat supremația vizualului.

Superioritatea lecturii rezidă în marea libertate de manipulare a textului, căci lectura semnelor grafice are un rol fundamental în activizarea structurilor cognitive, în dezvoltarea capacităţii fiinţei umane de a gândi şi de a elabora noţiuni.

Între lectura unui film şi lectura unei cărți există o diferenţă de calitate a activităţii cognitive implicate în procesul receptării. Pe de o parte, receptarea imaginii filmice este mai curând pasivă, fluxul imaginistic este absorbit fără un efort aparent, consistent şi, pe de altă parte, lectura presupune un proces complex de elaborare a reprezentărilor, de reformulare şi descifrare ale sugestiilor semantice ale autorului şi ale semnificaţiilor de profunzime ale textului literar.

Literatura de specialitate subliniază efectele negative ale televizorului asupra dezvoltării creierului, descoperindu-se micşorări ale nivelului activităţii corticale, scăderi ale frecvenţelor undelor cerebrale care trec din starea beta în starea predominant alfa şi delta, diminuarea activităţii emisferei stângi, periclitarea ariilor cortexului prefrontal, concomitent cu întreruperea parţială a legăturii dintre cele două emisfere.

Televiziunea, transmiţând informaţiile în special prin imagini, activează preponderent emisfera dreaptă şi, concomitent, inhibă activitatea emisferei stângi. Gândirea logică, analitică, exprimarea corectă, cititul, scrierea sunt periclitate prin vizionarea excesivă a programelor TV.

Emisfera dreaptă este universul gândirii fără limbaj, al înţelegerii nonverbale, al recunoaşterii formelor, al percepţiei spaţiale. Informaţiile abordate se referă la culori, analogii, structuri, scheme şi la figuri. Emisfera dreaptă este universul visului, imaginaţiei, al culorii, al vederii în relief. Modalităţile ei de exprimare sunt non-verbale, modul de funcţionare se bazează pe asociaţii. Imaginaţia şi intuiţia sunt funcţiile ei dominante, fapt pentru care este socotită sediul competenţei artistice.

Emisfera stângă traduce orice percepţie în reprezentări logice, semantice şi fonice ale realităţii. Predominarea emisferei stângi înseamnă gust pentru dicţionare, vocabular, cuvinte, grija de a numi obiectele şi clasele. Reprezintă arta de a structura fraze şi de a face planuri. Trăsătura tipică pentru emisfera stângă este abordarea raţională.

În altă ordine de idei, televiziunea înseamnă comunicare de masă, devenind, în istoria modernă, un instrument de manipulare, de propagandă, de perpetuare a ideologiilor sistemelor politice totalitare. Promovează, aşadar, gândirea de tip colectiv, uniformitatea opiniilor, diminuând, astfel, spiritul critic, analitic, creativ al individului consumator de media. Pe termen lung, vizionarea TV diminuează puternic capacitatea de implicare în propria existenţă, determină pasivitate în planificarea activităţilor viitoare şi în organizarea programului zilnic, cultivă plictiseala, dezinteresul, apatia.

Referințe:

Antonescu, S.M., 2009, Ghidul centrelor de documentare şiinformare, al bibliotecilor şcolare şi al bibliotecilor publice pentru copii,Volumul 1: Lectura Copiilor şi adolescenţilor, Editura Semn de carte,Bucureşti

Burlea, G., 2007, Tulburările limbajului scris-citit,Editura Polirom, Iaşi

 Cornea, P., 1998, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi

Gheorghe, V., 2005, Efectele televiziunii asupra minţii umane şidespre creşterea copiilor în lumea de azi, Editura Evanghelismos, Bucureşti

 Roco, M., 2004, Creativitate şi inteligenţă emoţională,Polirom, Iaşi

Sursa articol

 

În rodie multe vitamine si antioxidanti

Incununata de multe ori cu titluri ca "Super fruct", "Fructul anului" sau "Fructul lunii", rodia are rol de ingredient pentru bauturi, inghetata sau

mancaruri in multe tari. O singura rodie pe zi asigura 40% din doza zilnica recomandata de vitamina C pentru adulti, este bogata in acid folic si vitaminele A si E.

Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. In mod natural, rodia creste in zone ca Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, nordul Indiei, dar se cultiva si in zonele mediteraneeana, caucaziana, Asia, Malayezia, Spania, California, Arizona etc.

Acest fapt este excelent pentru ca astfel au acces la fructe cat mai multi oameni. Sezonul rodiilor este toamna, in lunile septembrie-noiembrie, deci este anotimpul perfect pentru a face cure cu rodii.

Efectele rodiei

Insiram o pleiada de efecte benefice ale consumului de rodii: are efecte anti-imbatranire, lupta impotriva aparitiei unor maladii ca Alzheimer, cancer, boli de inima, artrite si chiar protejeaza creierul fatului. Este recomandat ca si femeile gravide sa consume suc de rodii deoarece protejeaza creierul micutilor de eventualele afectiuni ce pot aparea din cauza proastei oxigenari sau a circulatiei sangelui necorespunzatoare, a demonstrat un studiu realizat de catre Universitatea de Medicina St. Louis din Washington.

Alte proprietati medicale: se foloseste impotriva diareei, reduce febra (in unele cazuri), radacina este folosita pentru combaterea parazitilor intestinali (tenia), dar doar la indicatia medicului. De asemenea, sucul de rodie mai are efecte benefice asupra fertilitatii, in mentinerea tensiunii arteriale la cote normale, lupta impotriva cancerului de prostata, a osteoartritei si a hemoroizilor.

Suc de rodie

Specialistii in preventie recomanda sucul proaspat de rodii pentru calitatile sale extraordinare. O echipa de cercetatori americani a prezentat acum 2 ani, cu prilejul unui congres al cardiologilor, un studiu despre sucul de rodii. Cativa pacienti cu boli de inima care luau medicamente pentru reducerea colesterolului au baut timp de 3 luni suc de rodii (150 ml). Iar altii o bautura fara extract de rodii.

Primii si-au imbunatatit circulatia sangelui, iar starea celor care au consumat un suc oarecare s-a inrautatit. Cercetatorii au tinut sa precizeze ca sucul de rodii nu este un substitut pentru dieta si exercitii fizice. Datorita nivelului crescut de antioxidanti, nu doar persoanele bolnave pot consuma suc de rodii.
S-a observat ca sucul de rodii previne formarea placilor oxidate de colesterol rau (LDL) care duce la artrite si reduce cu 30% formarea acestui tip de placi in cazuri de ateroscleroza (un studiu pe 19 pacienti).

Rodia in cosmetice

Celebrul dermatolog Dr. Murad, cunoscut in toata lumea pentru produsele anti-aging, a descoperit ca extractele de rodie fac minuni si pentru piele. Fructul mai contine si acid elagic care este un puternic combatant al radicalilor liberi si are efecte anti-cancerigene, anti-mutagene, anti-virale, anti-carcinogene si ajuta la depigmentarea petelor cauzate de arsuri solare. Astfel au aparut cosmeticele anti-imbatranire si suplimentele alimentare pe baza de rodii. Si marile companii nu s-au oprit aici. Exista si un parfum cu note de rodie (Pomegranate Noir de la Jo Malone).

Desert cu rodie si zmeura

Ingrediente: 135 g jeleu de zmeura; 60 ml apa fiarta; o lingura de zahar; 480 ml vin rosu dulce; 100 g boabe proaspete de rodie; 100 g zmeura proaspata; frisca (de preferat din smantana); frunze de busuioc.

Mod de preparare: Jeleul se taie bucati si se pune alaturi de zahar si apa intr-un bol la microunde timp de 1 minut. Se adauga vinul si se mixeaza. Fructele se impart in 4 sau 6 portii si se pun in pahare. Se lasa la frigider 3 ore. Cat timp stau la frigider, acopera gura paharelor cu o folie de aluminiu sau celofan. Inainte de a se servi, se adauga frisca din smantana si se pun frunzulitele de busuioc. Cantitati pentru 4, 6 portii. Timp de preparare: 10'. Pofta buna!

Pagina 4 din 4

© 2017 Biserica Penticostala Peniel Roman.